Succesul tratamentului unui adolescent diagnosticat cu scolioză depinde în mare măsură de existența echipei multidisciplinare și comunicarea între membrii acesteia: medici, kinetoterapeut, psihoterapeut, profesor de sport, dar și de către părinți. Numărul copiilor care se prezintă cu scolioză la tratament, în stare destul de avansată, a crescut, mai ales la grupa de vârstă 10-14 ani, ortostatismul prelungit, la școală în bancă dar și acasă, fără lipsă de mișcare fiind un factor agravant pentru copiii care prezintă deja primele semne de scolioză.
”Viitorul este al echipelor multidisciplinare care să se așeze la o masă, diverși specialiști care intră în contact cu acești pacienți și discută, au o comunicare bună și eficientă, aici vorbim de ortopezi, kinetoterapeuți, psihoterapeuți, nutriționist, de ce nu și un endocrinolog, medici școlari, familia, profesorul de educație fizică, dirigentele la școală – toți aceștia să se adune la o masă și să privească pacientul global, nu doar analitic, nu doar privind scolioza din punctul de vedere al unor exerciții, sau din punctul de vedere al purtării corsetului, al operației sau nu trebuie să fac sport. Trebuie să privim pacientul ca o ființă umană și să găsim toate mijloacele care să satisfacă toate nevoile acestor pacienți. Comunicarea între specialități ar putea fi mai bună, mai eficientă”, a afirmat Bogdan Goga, kinetoterapeut Studiou Terapie pentru Mișcare București, prezent la Tîrgu-Mureș la cea de a doua ediție a Primei Tabere de Scolioză din România- ScoliCamp, ce se desfășoară în perioada 7-12 august 2017.
O comunicare eficientă ar ajuta și părinții care au nevoie de informații clare și precise. ”Principala dificultate pe care am resimțit-o noi, ca familie, a fost lipsa de informație. La nivel de țară sunt puține căi de a ajunge să afli care sunt cele mai bune variante de abordare.
Inițial am apelat la terapia clasică și dacă la început am pornit cu entuziasm, în câteva luni scolioza a evoluat repede și în defavoarea noastră și am început să fim speriați”, a precizat Monica Ciucă, psihoterapeut în cadrul taberei și mamă a unei adolescente diagnosticată cu scolioză.
Ulterior, s-a aflat de posibilitatea abordării de noi terapii, de terapia Schroth. ”Sunt îmbunătățiri vizibile pe radiografii, cuantificabile, și asta ne dă încredere să mergem mai departe și îi dă încredere fetei că merită efortul pe care îl face ea. (…) Aici (n.red.-la OrtoProfil) am cunoscut oameni minunați, care se implică foarte mult și asta m-a bucurat mult ca părinte, pentru că prima mea legătură cu OrtoProfil a fost ca părinte. Nu a fost ușor, dar am avut șansa să ajung aici, unde am rezultat, aici are Mara rezultat”, a mărturisit Monica Ciucă.
Recuperarea, proces de durată cu rezultate satisfăcătoare
Recuperarea scoliozei este un proces de lungă durată, dificil, care solicită perseverență și tenacitate din partea pacientului. Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât cresc șansele de recuperare.
Terapia Schroth este cea mai eficientă metodă de tratament a scoliozei, ce cuprinde un program de exerciții fizice, concepute special pentru a stopa deviația coloanei vertebrale. Este o metodă non-chirurgicală, efectuată sub îndrumarea unui kinetoterapeut. Terapia tridimensională a scoliozei-terapia Scroth a fost concepută de Katarina Scroth la începutul anilor 1900. Aceasta a încercat să-și corecteze propria scolioză și toracele deformat după proprietățile și principiile prin care acționează o minge moale: apăsată pe o parte, se umflă mai tare cealaltă parte. Astfel, și-a dat seama că își poate redresa anumite părți ale toracelui prin dirijarea respirației în partea respectivă. Ideile de bază ale terapiei sunt corectarea deformării coloanei vertebrale prin elongație maximă activă, prin îndreptare, derotare activă, respirație angulară și stabilizare musculară. Terapia Schroth cuprinde o serie de exerciții ce ajută la stoparea deviației coloanei vertebrale până la maturitatea osoasă, îndreptarea acesteia prin elongație activă, derotarea vertebrelor prin respirație tridimensională, tonifierea și întinderea musculaturii în poziția maximă corectă.
Avantajele acestei metode sunt eficiența rapidă a terapiei, vizibilă în scurt timp, învățarea metodelor astfel încât terapia să fie continuată și la domiciliu, cu supraveghere de specialitate, periodică.
Terapia Scroth este o terapie specifică, iar kinetoterapeuții care o practică au nevoie de pregătire specială. ”Întrebarea pusă este la ce kinetoterapeut ar trebui să se ajungă, la un kinetoterapeut aproape de casă, pentru că am întâlnit foarte des această recomandare chiar din partea medicilor specialiști, sau la un kinetoterapeut care s-a specializat în tratamentul scoliozelor?
Dacă ar fi să urmărim literatura de specialitate, există ghiduri la nivel european, ghiduri ale Societății Europene de Ortopedie și Traumatologie Spinală care în 2011a enunțat un ghid în care amintea și tipurile de kinetoterapie de care ar trebui să beneficieze acești pacieeți, terapia după principiile Schroth este una dintre ele. Pot spune că poate nu orice kinetoterapeut ar trebui să abordeze un pacient cu scolioză, ci unul care s-a specializat mai departe. Tratamentul trebuie să fie individualizat”, a precizat Bogdan Goga. De altfel, kinetoterapeutul a adăugat că ”în rândul specialiștilor nu este foarte bine cunoscut protocolul și cum ar trebui abordată această patologie”, iar în circuitul pacientului rolul primordial îl joacă medicul școlar, medicul de familie care pot diagnostica precoce această afecțiune. Ulterior se ajunge la ortoped care va manageria întregul caz și va recomanda tratamentul specific în funcție de gravitatea situației.
ScoliCamp, șase zile de terapie îmbinată cu distracție
După succesul primei ediții a ScoliCamp, Prima Tabără de Scolioză din România, organizată de compania OrtoProfil, numărul adolescenților înscriși la cea de a doua ediție a crescut. În acest an, 13 adolescente, cu vârsta cuprinsă între 13-14 ani, și-au dat întâlnire la ScoliCamp pentru a trăi timp de o săptămână experiențe de neuitat, de a participa la programe de terapie de recuperare, la ședințe de psihoterapie de grup și individuală, activități sociale, competiții sportive, și cel mai important de a învăța să accepte purtarea corsetului, pe tot parcursul zilei, deoarece eficiența tratamentului în scolioză este dată în proporție de 50% de purtarea corsetului. ”50% din progres reprezintă terapia, 50% corsetul. Dacă nu porți corsetul poți pierde 50% din eficacitatea tratamentului”, susține Szilágyi Zsolt, kinetoterapeut Centrul Național de Reabilitare OrtoProfil. Totodată, acesta a subliniat importanța pe care o are o evaluare anuală a coloanei vertebrale a copiilor dar și o atenție sporită din partea medicilor, profesorilor de educație fizică și a părinților în ceea ce privește orice modificări ce pot să apară în postura spatelui copilului.
Corsetul, ”o a doua piele cu efect terapeutic”
Mai mult decât terapie, în cadrul taberei adolescentele învață să accepte corsetul ca pe un prieten care le ajută în lupta cu scolioza.
”Această tabără a fost gândită pentru a completa în oarecare măsură tratamentul nostru de zi cu zi, am dorit să demonstrăm că acel corset care pentru mulți înseamnă ceva foarte drastic, nu este așa, funcționează așa cum funcționează și un aparat dentar, dar importantă este mișcarea, să se învețe ce se poate face în acest corset, nu poți sta toată ziua nemișcat și să faci doar o oră, două de terapie specifică în fiecare zi. Scolioza este frecventă 24 de ore din 24 și nu putem compensa doar cu o oră de terapie specifică această scolioză. De aceea, dorim să demonstrăm că prin mișcarea în corset, și specific într-un corset bine conceput și construit, coloana vertebrală se poate îndrepta și poate fi o terapie complementară terapiei specifice. Am reușit să depășim acest prag de a sta în corset, copiii au făcut sport în corset, au înotat în corset, au demonstrat că se poate face orice”, a precizat Szilágyi Zsolt.
Atunci când corsetul intră în schema de tratament trebuie ținut cont și de faptul că acesta trebuie să fie individualizat, conceput anume după mulajul corpului adolescentului astfel încât să nu-l incomodeze. În plus, trebuie ținut cont că organismul copilului se află în creștere și corsetul are nevoie de ajustări anuale.
”Dacă un părinte cumpără un corset standardizat, care se vinde în România, face mai mult rău decât bine. Fac apel către cei care adoptă normele la nivelul CNAS ca prin norme aceste corsete standard să fie interzise, este în interesul copilului. Este ca și cum ai avea la picior numărul 42 și ai fi obligat să umbli cu un pantof mărimea 40. Face bine sau rău? Te ajută sau nu să umbli pe stradă? Dacă pui un corset care nu este individualizat pe copilul respectiv îi faci mai mult rău, de aceea prin norme trebuie să se prevadă obligativitatea ca copilul să fie văzut de un medic de specialitate și să i se prescrie un corset adecvat. Acești copii cresc, organismul crește, coloana vertebrală se modifică, acest corset trebuie actualizat cel puțin o dată pe an”, a declarat Frunda György, președintele OrtoProfil România.
Echipa, terapia de grup și acceptarea afecțiunii
Abordarea psihoterapeutică joacă un rol important, terapia de grup, dar și cea individualizată aducând un mare plus, deoarece adolescentele sunt ajutate să se exprime, să vorbească despre probleme cu care se confruntă, se învețe una de la cealaltă cum să devină mai puternice, cum să trăiască într-o relație de prietenie cu corsetul. ”Rolul psihoterapeutului este de suport, încurajare dar și capacitatea de a-l face pe copil să înțeleagă că această perioadă este doar o etapă. Mulți privesc purtarea corsetului ca pe o corvoadă, dar este o problemă ce poate fi depășită.(…) Câștigul principal al taberei este puterea grupului, fetele s-au susținut una pe cealaltă, s-au însoți, au făcut o echipă,au reușit să meargă în locuri publice cu corsetul la vedere, au povestit experiențee lor personale poate prima dată în afara familiei, ne-au explicat și ne-au dat șansa să înțelegem mai vine ce se întâmplă cu ele, ce impact are, fizic, emoțional și acesta este un plus pentru toți cei care lucrăm cu fetele, înțelegțndu le cunoscându le mai bine știm ce putem face toate echipa ca munca să fie mai eficientă. (…) Aș pune accent pe faptul că au nevoie de încurajarea noastră, suportul nostru pentru a crește frumos. Tabăra a mai avut un efect spectaculos: a schimbat perspectiva semnificației scoliozei pentru ele, dintr-o afecține care înseamnă povară, un efort suplimentar, fizic, psihic, social s-a transformat într-o șansă de integrare în grupul lor și au acumulat experiențe și amintiri foarte frumoase”, a explicat psihoterapeutul Monica Ciucă.
De la de ce mie…la orice e posibil
Alexia Mihalcea este una dintre participantele din acest an a ScoliCamp A fost diagnosticată cu scolioză în urmă cu un an, moment în care a încept kinetoterapia clasică însă, spune fata, fără nici un rezultat. ”Am făcut șase luni dar nu mi-a adus nici un câștig și chiar a fost mai grav. Kinetoterapie clasică nu mi-a adus câștig. (…) Apoi mi s-a recomandat terapia Scroth și am fost foarte norocoasă pentru că am descoperit o nouă abordare pentru scolioză și am început să fac exerciții și mă simt mult mai bine. Acum cinci luni am pus primul corset. Când l-am pus pe mine prima dată am simțit că nu mai respir, apoi o lună simțeam că toată lumea se uită la mine urât dar am început să îmi dau seama că nu ar trebuie să-mi pese de ce spune lumea, pentru că mulți oameni judecă fără să știe despre ce e vorba. Am încercat să nu mai dau importanță la acei oameni, să mă gândesc la mine, la părerea mea și dacă eu mă simt bine în pielea mea, cu corsetul la vedere nu îmi pasă dacă cineva se uită după mine și spune că am ceva ciudat sau sunt ciudată”, a recunoscut fata.
Alexia consideră că experiența din tabără i-a adus un plus extraordinar: a ajutat-o să-și perfecționeze terapia, să-și facă prietene și să se integreze într-o echipă unde este înțeleasă.
”Aceste colege m-au ajutat să cred că nu ar trebui să ne fie frică să vorbim de scolioza noastră, nu ar trebui să ne fie frică că suntem inferioare celorlalți pentru că nu suntem. Orice e posibil și putem învinge scolioza datorită terapeuților și nouă în primul rând, și purtării corsetului 22 sau 23 de ore din 24”, a spus cu convingere fata.
Add Comment